Trump ameninţă că va prelua „controlul total” asupra petrolului din Iran

Preşedintele american Donald Trump a lansat joi, 11 iunie 2026, noi ameninţări agresive la adresa Iranului, promiţând atacuri majore şi preluarea „controlului total” asupra industriei de petrol şi gaze a Teheranului, inclusiv asupra terminalului petrolier strategic de pe Insula Kharg. Într-un mesaj postat pe reţelele sociale, Trump a declarat că Statele Unite vor lovi Iranul „FOARTE PUTERNIC astă seară” şi că, în viitorul apropiat, vor prelua controlul asupra resurselor energetice iraniene, comparând acţiunile sale cu modul în care SUA au preluat controlul sectorului petrolier din Venezuela după înlăturarea fostului preşedinte Nicolás Maduro în ianuarie 2026. Ameninţările au venit după două zile consecutive de schimburi de lovituri între SUA şi Iran, care au escaladat tensiunile regionale şi au readus Orientul Mijlociu în pragul unui război pe scară largă. Loviturile americane din dimineaţa zilei de 11 iunie au fost mai intense şi mai extinse decât cele din ziua precedentă, conform declaraţiilor oficiale. Iranul a refuzat să ofere detalii despre pagubele suferite, dar a afirmat că a ripostat prin atacuri asupra Kuweitului, Bahrainului şi Iordaniei, la fel ca în ziua anterioară. Insula Kharg, situată în Golful Persic, este coloana vertebrală a industriei petroliere iraniene, prin care trec 90% din exporturile de ţiţei ale ţării. Accesul navelor petroliere este restricţionat din cauza adâncimii reduse a apelor de-a lungul coastelor iraniene, iar prezenţa militară americană pe insulă ar fi extrem de vulnerabilă din cauza proximităţii de doar 34 de kilometri faţă de continent, de unde pot fi lansate rachete, drone sau artilerie. Conflictul a perturbat fluxurile energetice globale, cu Iranul blocând parţial Strâmtoarea Hormuz — o rută critică pentru transportul petrolului — şi determinând creşterea preţurilor la carburanţi şi alte bunuri de bază. Deşi Iranul a anunţat joi închiderea strâmtorii, Comanda Centrală a SUA (CENTCOM) a infirmat această afirmaţie, precizând că traficul comercial continuă, deşi la un nivel redus. Statele Unite au intensificat blocada asupra porturilor iraniene, lovind joi un tanc petrolier care încerca să transporte ţiţei iranian. Un oficial indian a confirmat că un atac american anterior asupra unei nave comerciale a ucis trei marinari indieni. Schimburile de lovituri dintre SUA şi Iran au afectat şi ţări din regiune care găzduiesc baze americane, inclusiv Kuweitul, care a închis spaţiul aerian pentru câteva ore din cauza atacurilor. Iranul a susţinut că loviturile americane au „anulat efectiv încetarea focului”, deşi nu a declarat oficial renunţarea la acesta. Tensiunile persistă şi în dosarul nuclear iranian, Teheranul insistând că programul său nuclear este paşnic, în timp ce SUA şi Israelul susţin că Iranul deţine suficiente rezerve de uraniu îmbogăţit pentru a construi arme nucleare. Israelul a declarat că unul dintre principalele motive pentru declanşarea războiului la 28 februarie 2026 a fost împiedicarea Iranului de a dezvolta astfel de capacităţi. Iranul condiţionează orice acord de încetare a războiului de oprirea luptelor dintre gruparea sa Hezbollah şi Israel în Liban, însă premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat intenţia de a distruge această grupare militantă. Loviturile americane de joi au vizat „capacităţile de supraveghere militară, sistemele de comunicaţii şi poziţiile de apărare aeriană iraniene”, conform CENTCOM, care nu a oferit detalii despre pagubele provocate. Explozile au fost auzite în capitala Iranului, precum şi în oraşele portuare Bandar Abbas şi în alte zone de sud de-a lungul Strâmtorii Hormuz. Garda Revoluţionară a Iranului a afirmat ulterior că printre ţinte s-au numărat un complex industrial, o cazarmă militară şi o bază locală a Gărzii Revoluţionare în afara Teheranului.